Stăm amândoi pe malul mării, valurile ne ating ușor. Plaja e plină de oameni, dar parcă timpul s-a oprit și suntem doar noi acolo.
Mă privești duios. Mă topește privirea ta. Parcă îmi vorbește. De când te cunosc nu mai contează nimic. Ești universul meu...tu și marea. Când pleci de lângă mine aerul se termină, nu mai pot să respir, să gândesc; sunt ceea ce vrei tu să fiu.
Nimic nu mai contează, doar privirea ta caldă. Am nevoie de tine, trebuie să mă ghidezi. Ești ceea ce îmi dă curaj, nu știu unde ai fost până acum, în sfârșit te-am găsit.
Mă ții de mână mereu. Palma mi-a transpirat, dar nu îndrăznesc sa-ti dau drumul. Sunt dependenta de atingerea ta.
Iubesc mirosul pielii tale. Cu tine, am descoperit parfumul perfect.
Adorm greu, mă trezesc prima pentru că știu că te voi vedea.
Mâncarea mea ești tu, nu am nevoie de mai mult, nu vreau altceva. Îmi ești suficient. Cred că te iubesc.....
....Deodată, se aude ceasul. Mă trezesc, te caut, nu ești aici, ai dispărut. Nu mai e nici parfumul tău, nici privirea sau zâmbetul tău.
Unde ești? Ai dispărut...sau...poate nici nu ai existat vreodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu