marți, 31 decembrie 2013

Sărbătorile la români

Tocmai a trecut Crăciunul. Ce înseamnă pentru români această sărbătoare? Cozi infernale în hiper, super și market-uri, în care se calcă  în picioare de parcă vine o răscoală,un război, cea mai acută foamete din ultimii ani,sau,chiar și sfârșitul lumii.
Mă întreb cât poate  mânca un om în mod normal.  Pentru că ceea ce se întâmplă la noi e de nedescris.
Oare ce sărbătorim? Ieșirea din robie? Sfârșitul comunismului?
Oare ce înseamnă nașterea lui Iisus? De ce a venit pe lume? Cum a venit El? Pentru ce a murit? Oare dacă mâncăm ca porcii de Crăciun, Dumnezeu o să fie mulțumit, o să ne dea o recompensă?
Personal, cred ca Îl întristează ceea ce vede. Dacă fiecare dintre noi am da din ceea ce cumpărăm, măcar puțin, celor care stau pe stradă sau celor care sunt mai stramtorati,poate că această sărbătoare ar fi specială cu adevărat.  Cum altfel să  cinstim nașterea Mântuitorul,dacă nu prin ajutorarea celor sărmani?
Ce facem noi? Mâncăm și bem până ajungem la spital.
Și din păcate, nu s-a terminat. Urmează Anul Nou și hiper market-urile sunt din nou pline. Păcat că atunci când trecem pe lângă un om nevoiaș vedem prin el, ca și când ar fi invizibil.
Mâncați fraților,până o să vă plesnească bila, nu vă uitați în jur.  Ăsta este Crăciunul la români,în care tinerii se duc în club și admiră animatoarele dez(îmbrăcate) în craciunite, beau până își pierd cunoștința și se dau intr-un spectacol penibil.
Dacă asta e tot ce am învățat din nașterea Domnului,sa ne fie de bine și LA MAI MARE!

joi, 12 decembrie 2013

........................................................................



Deznadejde, ura, scarba, toate sentimentele la un loc. Asta simt acum, un gol imens.Nu mai inteleg nimic, frica mi-a intrat in pantece. De ce sa traiesc bantuita de acel gand ? De ce nu pot fi lasata in pace ? Ce e mai dureros decat sa traiesti in umbrele trecutului, speriata, tremuranda. De ce ? De ce ? De ce nu se intampla nimic bun in toata povestea asta ? Unde e finalul fericit din basme ?De ce nu mi-a spus nimeni ca viata nu e poveste ? De ce mintim copiii ca lumea va fi a lor, ca vor face multe, ca le va fi bine. Ce minciuni putem inventa de dragul lor. Nu exista nimic din ce ne imaginam ca va fi. De unde vin problemele, de ce oamenii sunt asa cum sunt ? Unde sunt principiile, unde e morala ? De ce traim cu frica ? De ce ma bantuie trecutul ? De ce lucrurile se repeta ? Vreau o lume in care caile sa nu mai fie aceleasi, greseli sa nu mai existe, pasii sa-mi fie calauziti de bine. Unde sunt valorile pe care le visam ? Pentru c e traim oare ? Animale suntem sau fiinte rationale ? Mi-as dori sa fiu  un copac, dar pana si el sufera o lunga perioada de timp. De ce suntem plamaditi pentru a suferi ? Sa fie un blestem stravechi ? Si daca da, cum il pot rupe ? Vreau formule magice pentru a nu mai suferi. Si daca as avea puteri ca in jocuri, le-as folosi neincetat pentru ca suferinta e mult prea prezenta in viata oamenilor. Unde esti libertate, unde esti pace ? Suntem niste marionete in mana destinului, nu avem nici un cuvant de spus…………………………………………………